În ceea ce privește temperaturile de funcționare pe termen lung admisibile pentru miezurile de cablu, izolarea cauciucului este de obicei evaluată la 65 ° C, izolație de clorură de polivinil (PVC) la 70 ° C și izolație reticulată de polietilen (XLPE) la 90 ° C. Pentru scurtcircuite (cu o durată maximă care nu depășește 5 secunde), cea mai mare temperatură a conductorului admisă este de 160 ° C pentru izolarea PVC și 250 ° C pentru izolarea XLPE.
I. Diferențe între cablurile XLPE și cablurile din PVC
1. Cablurile reticulate (XLPE) de joasă tensiune, de la introducerea lor de la mijlocul anilor 1990, au fost martorii dezvoltării rapide, reprezentând acum jumătate din piață, împreună cu cablurile cu clorură de polivinil (PVC). În comparație cu cablurile din PVC, cablurile XLPE prezintă o capacitate mai mare de transport de curent, capacități de suprasarcină mai puternice și durate de viață mai lungi (durata de viață termică a cablului din PVC este în general de 20 de ani în condiții favorabile, în timp ce durata de viață a cablului XLPE este de obicei de 40 de ani). La arderea, PVC eliberează fum negru copios și gaze toxice, în timp ce combustia XLPE nu produce gaze cu halogen toxic. Superioritatea cablurilor reticulate este din ce în ce mai recunoscută de sectoarele de proiectare și aplicație.
2. Cablurile obișnuite din PVC (izolație și teacă) arde rapid cu o ardere rapidă susținută, exacerbând incendii. Ele pierd capacitatea de alimentare cu energie electrică în 1 până la 2 minute. Combustia din PVC eliberează fum negru gros, ceea ce duce la dificultăți de respirație și provocări de evacuare. Mai critic, combustia din PVC eliberează gaze toxice și corozive precum clorura de hidrogen (HCl) și dioxine, care sunt principalele cauze ale victimelor la incendii (reprezentând 80% din decesele legate de foc). Aceste gaze se corodează pe echipamente electrice, compromit grav performanța izolației și ducând la pericole secundare greu de atenuat.
Ii. Cabluri Retardant Flame
1.. Cablurile reglementare cu flacără ar trebui să prezinte caracteristici retardate la flacără și să fie clasificate în trei niveluri de retardare a flăcării A, B și C în conformitate cu IEC 60332-3-24 „Teste pe cabluri electrice în condiții de incendiu”. Clasa A oferă cea mai mare performanță retardant de flacără.
Testele comparative de combustie pe firele direcționate de flacără și non-flacără au fost efectuate de către Institutul de Cercetare a Standardelor și Tehnologiei din SUA. Următoarele rezultate evidențiază semnificația utilizării cablurilor Retardant Flame:
o. Firele de direcție de flacără oferă de peste 15 ori mai mult timp de evacuare în comparație cu firele care nu sunt flacănești.
b. Firurile direcționate cu flacără ard doar jumătate din material decât firele care nu sunt flacănești.
C. Firurile direcționate de flacără prezintă o rată de eliberare a căldurii doar un sfert din cea a firelor care nu sunt retardante.
D. Emisiile toxice de gaze din combustie sunt doar o treime din cele ale produselor care nu sunt retardate.
e. Performanța de generare a fumului nu arată nicio diferență semnificativă între produsele ignifuge și cele care nu sunt retardante.
2. Cabluri fără fum scăzut cu halogen
Cablurile cu fum scăzut fără halogen ar trebui să posede calități fără halogen, cu fum scăzut și retardant, cu următoarele specificații:
IEC 60754 (test fără halogen) IEC 61034 (test cu apărare scăzută)
Conductivitate ponderată PH Transmitere minimă a luminii
PH≥4.3 r≤10us/mm t≥60%
3. Cabluri rezistente la foc
o. Indicatorii testului de ardere a cablurilor rezistente la foc (temperatura și timpul de incendiu) conform standardului IEC 331-1970 sunt de 750 ° C timp de 3 ore. Conform celui mai recent IEC 60331 nou proiect de la votarea recentă a IEC, temperatura incendiului variază de la 750 ° C la 800 ° C timp de 3 ore.
b. Firurile și cablurile rezistente la foc pot fi clasificate în cabluri rezistente la foc și cabluri rezistente la foc și cabluri rezistente la incendiu care nu sunt retardate, bazate pe diferențele dintre materialele nemetalice. Cablurile domestice rezistente la foc folosesc în primul rând conductoare acoperite cu mica și izolația extrudată retardant de flacără ca structură principală, majoritatea fiind produse de clasă B. Cei care îndeplinesc standardele de clasa A, de obicei, folosesc benzi speciale de mica sintetică și izolație minerală (miez de cupru, mânecă de cupru, izolație de oxid de magneziu, cunoscute și sub numele de MI) cabluri rezistente la foc.
Cablurile rezistente la incendii minerale sunt non-combustibile, nu produc fum, sunt rezistente la coroziune, non-toxice, rezistente la impact și rezistență la spray de apă. Acestea sunt cunoscute sub numele de cabluri de fir, care demonstrează cele mai remarcabile performanțe de incendiu în rândul soiurilor de cablu rezistente la foc. Cu toate acestea, procesul lor de fabricație este complex, costul lor este mai mare, lungimea lor de producție este limitată, raza lor de îndoire este mare, izolarea lor este susceptibilă la umiditate și, în prezent, pot fi furnizate doar produse cu o singură nucleu de 25mm2 și mai sus. Terminalele dedicate permanente și conectorii intermediari sunt necesari, ceea ce face instalarea și construcția mai complicate.
Timpul post: 07-2023 septembrie